Psih. Monica Sandu
Este o forma specifica de depresie care se declanseaza lunar dupa ovulatie si se remite la cateva zile dupa aparitia menstruatiei; se manifesta prin labilitate emotionala, iritabilitate, disconfort afectiv marcat, simptome anxioase avand un impact semnificativ asupra functionarii socio-profesionale.
Pentru a pune diagnosticul trebuie ca minim 5 din urmatoarele simptome sa fi survenit in cursul celor mai multe cicluri menstruale din ultimul an si sa aiba efecte negative asupra activitatii profesionale sau a functionarii sociale:
– ≥1 din grupul de simptome: labilitate emotionala marcata, iritabilitate, cresterea numarului de conflicte interpersonale, dispozitie depresiva, scaderea stimei de sine, anxietate, tensiune psihica marcata
– ≥1 din grupul de simptome: scaderea interesului pentru activitatile uzuale, dificultati de concentrare, fatigabilitate, lipsa marcata de energie, alimentatie excesiva sau pofta pentru anumite alimente, hipersomnie sau insomnie, senzatia de a fi coplesita, simptome somatice ( durere/congestia glandelor mamare, dureri musculo-articulare, senzatie de balonare, crestere ponderala)
Multe persoane relateaza aparitia/agravarea simptomatologiei pe masura ce se apropie de menopauza si disparitia acestor simptome dupa instalarea menopauzei.
Tratament:
-igieno-dietetic: regim bogat in carbohidrati si sarac in proteine in special seara, in timpul perioadei luteale (dintre ovulatie si menstruatie), dieta saraca in sare
-exercitii fizice, in special aerobice
-practicarea unor tehnici de relaxare
-psihoterapie cognitiv- comportamentala
-tratament psihiatric: antidepresive din categoria celor triciclice sau inhibitori ai recaptarii serotoninei, administrate continuu sau discontinuu (in faza luteala a ciclului menstrual) in functie de indicatiile fiecarei paciente, anxiolitice.
Este mult mai frecvent intalnit decat tulburarea disforica premenstruala si de intensitate mai usoara, o buna parte din femei confruntandu-se cu acesta. Simptomatologia apare tot in faza premenstruala, cu simptome somatice sau comportamentale, fara simptome afective si fara afectarea functionarii socio-profesionale: anxietate fluctuanta, iritabilitate, oboseala, cefalee care se remit spontan dupa aparitia menstruatiei. Nu necesita tratament, ci o mai mare atentie asupra stilului de viata in special in perioada respectiva.
Se refera la manifestari ce apar la aproximativ 80% din femei in primele doua saptamani dupa nastere, pe fondul fluctuatiilor hormonale si a adaptarii mamei la noul statut. Femeia prezinta o labilitate psiho-emotionala, este mai trista, obosita, lipsita de energie, uneori are senzatia de neputinta sau se simte coplesita de rolul de mama. Somnul neregulat al bebelusului afecteaza si somnul mamei care astfel poate deveni mai irascibila, anxioasa, ingrijorata sa nu i se intample ceva rau copilasului. Simptomele dispar de la sine dupa primele doua saptamani de la nastere si nu necesita tratament. Suportul familiei este insa important si benefic in aceasta perioada.
Apare mai frecvent la femeile care au avut antecedente psihiatrice de boala afectiva sau un istoric familial de boli psihice, la cele care au traversat evenimente negative de viata in timpul sarcinii si dupa nastere, precum si atunci cand mamei ii lipseste suportul emotional si ajutorul pentru ingrijirea copilului (conflicte familiale, divort, etc).
Debutul simptomelor are loc in prima luna dupa nastere cu dispozitie depresiva, absenta placerii pentru activitatile uzuale, fatigabilitate, dificultati de atentie si concentrare, randament de lucru mult diminuat pana la imposibilitatea de a se mai ocupa de casa sau de copil, sentimente de vinovatie, uneori idei si tentative de sinucidere.
Tratament:
-medicamentos: antidepresive, anxiolitice, sedative, hipnotice
-psihoterapie suportiva impreuna cu ajutor din partea familiei care va trebui sa preia sarcinile gospodaresti si de ingrijire a copilului pana la vindecare.
Se recomanda ca femeile la care medicul de familie sau ginecologul constata ca au un risc crescut de depresie postpartum sa se afle sub supraveghere psihiatrica pe timpul sarcinii, sa fie consiliate psihologic, iar la nevoie sa se initieze chiar si tratament medicamentos
Are un debut acut, in primele 2-3 zile dupa nastere si reprezinta o urgenta psihiatrica datorita faptului ca starea psihotica a mamei poate pune in pericol viata copilului. Simptome: halucinatii (uneori voci care comanda uciderea copilului), idei delirante de persecutie, de vinovatie, irascibilitate, agresivitate, uneori tentative de sinucidere sau infanticid. Internarea psihiatrica si tratamentul medicamentos sunt obligatorii.
In preajma menopauzei nivelul hormonilor estrogeni scade tot mai mult pana la disparitia acestora, ceea ce determina o serie de tulburari somatice si psihice, depresia fiind printre cele mai semnificative. Dispozitia este trista, frecvent iritabila, emotiile oscileaza frecvent, apar stari de plans aparent nemotivate, oboseala, lipsa de energie, tulburari de atentie si concentrare, insomnii. Femeile pot deveni mai anxioase, se ingrijoreaza cu mai multa usurinta, pot simti ca isi pierd controlul asupra propriului corp.
Tratamentul consta atat in modificari ale stilului de viata, punand accentul pe o alimentatie sanatoasa, odihna suficienta, tehnici de relaxare cat si psihoterapie, mai ales daca se asociaza si alte probleme de viata (plecarea copiilor la facultate, casatoria acestora, dificultati in relatia de cuplu, etc). Tratamentul medicamentos e reprezentat de antidepresive, anxiolitice, uneori si tratament substitutiv cu hormoni estrogeni.
