Psih. Monica Sandu
Alcoolul este o substanta legala, cu o larga disponibilitate, acceptata de majoritatea societatilor, cu potential de abuzare si de toxicitate acuta si cronica. El are un efect deprimant pe sistemul nervos central, producand scaderea activitatii neuronale. De asemenea are un efect anxiolitic, antidepresiv, relaxant si sedativ, fiind folosit de multe persoane care se confrunta cu anxietate, depresie sau insomnii. La nivelul creierului actioneaza pe centrii placerii mediati de dopamina.
Cantitatea de la care creste riscul aparitiei problemelor legate de consumul de alcool este:
– la barbati 14 bauturi/saptamana sau 4 bauturi/zi
– la femei 7 bauturi/saptamana sau 3 bauturi/zi
O bautura standard (sau un “drink”) este definita ca 12 g de alcool pur si este echivalenta cu 330 ml bere sau 150 ml vin sau 30 ml bauturi spirtoase (vodka, whiskey).
Tulburarile in urma consumului de alcool includ o gama larga de probleme, de la consumul la risc pana la dependenta.
Etanolul este rapid absorbit la nivel digestiv, in principal in portiunea proximala a intestinului subtire. Apoi este transportat prin vena porta in ficat, unde cea mai mare parte a sa este metabolizata, iar restul trece in circulatia generala prin arterele hepatice. Cantitatea care intra in circulatie depinde de cantitatea de alcool consumata si de starea ficatului. De aici alcoolul este distribuit in tot organismul prin sistemul circulator, dar mai ales in ficat, rinichi, plamani si creier. In cea de-a doua trecere prin ficat, alcoolul se oxideaza la aldehida acetica, produs toxic pentru organism si responsabil pentru multe dintre efectele toxice ale alcoolului. Aldehida acetica se metabolizeaza in acid acetic si apa si astfel se elimina din organism.
-sub influenta alcoolului emotiile pot deveni exagerate: consumatorul este excesiv de vesel, expansiv sau din contra plange usor
-alcoolul are efect deprimant pe sistemul nervos central, ingestia sa determinand somnolenta, efect dependent de cantitatea consumata; in timp alcoolul modifica arhitectura somnului, scazand perioadele de somn profund si crescand numarul de treziri pe timpul noptii
-pe termen scurt alcoolul are efect anxiolitic, dar perioada de relaxare, de confort psihic este scurta
-influenteaza centrii placerii (mediati de dopamina) şi sistemul de recompensă din creier, ceea ce explica in parte instalarea dependentei de alcool
-actioneaza asupra producerii de substante opioide, ceea ce explica efectul analgezic
-afecteaza hipocampul, aria creierului unde au loc procesele legate de memorie si astfel consumatorul nu isi mai aminteste ce a facut in timpul consumului si imediat dupa aceea
-inhiba producţia de neurotransmiţători, cum sunt acidul gama-amino-butiric (GABA) şi glutamatul, efectul fiind încetinirea transmiterii impulsurilor nervoase prin creier
-cresterea alcoolemiei peste 0,05% determina tulburări ale activităţii nervoase în lobul frontal si astfel dificultati în controlul impulsurilor şi luarea deciziilor, diminuarea proceselor de gandire si judecata, reducerea cenzurii
-efectul alcoolului pe amigdala cerebrală determina consumatorii sa nu realizeze ca anumite actiuni ale lor pot avea efecte periculoase si astfel pot avea loc scandaluri, violenta, accidente
-actiunea alcoolului la nivelul cerebelului duce la pierderi de echilibru, de coordonare a miscarilor si instabilitate a mersului
-când alcoolemia depăşeşte 0,04% se poate inhiba funcţionarea centrilor reflecsi din trunchiul cerebral care controlează respiraţia, tusea, strănutul si acestia devin incapabili să mai regleze funcţiile vitale ale organismului, in cazuri extreme putand surveni decesul.
Toxicitatea acuta si cronica a etanolului poate duce la afectarea intregului organism.
-steatoza hepatica (ficatul gras)
-hepatita alcoolica
-ciroza hepatica
-reflux gastro-esofagian
-gastrita
-ulcer gastro-duodenal
-varice esofagiene
-hemoragie digestiva superioara
-pancreatita
-cancer hepatic sau pancreatic
-malabsorbtii
-hipertensiune arteriala
-aritmii cardiace
-cardiomiopatie alcoolica
-infarct miocardic
-neuropatie periferica
-encefalopatia hepatica
-microhemoragii in vasele cerebrale
-accidente vasculare cerebrale
-degenerescenta cerebrala
-anemie
-leucopenie
-trombocitopenie
-hipopotasemie
-hipomagnezemie
-hipofosfatemie
-deficit de tiamina(vit B1), deficit de acid folic
-hiperlipidemie
-hipercolesterolemie si hipertrigliceridemie
-hipoglicemie
-acidoza lactica
-cetoacidoza etanolica
-hiperuricemia
-hipotermie
-neoplasme
-scaderea imunitatii: pneumonii bacteriene, tuberculoza
-sexuale: hipogonadism, infertilitate, impotenta
-sindromul alcoolic fetal
-intoxicatie acuta
-abuzul si dependenta de alcool
-sevraj etanolic +/- delirium tremens
-depresie indusa de alcool
-anxietate indusa de alcool
-halucinoza alcoolica
-encefalopatie Wernicke
-psihoza Korsakoff
-tulburari cognitive usoare pana la severe (dementa alcoolica)
-tulburari de personalitate
Tulburarile de personalitate (antisociala, evitanta, borderline) sunt frecvent asociate cu consumul abuziv de etanol. Consumul indelungat poate duce la o tulburare de personalitate organica.
Anxietatea si depresia sunt prezente la 90% din consumatorii cronici, atat pe timpul consumului cat si in perioada de servraj precoce/tardiv.
Suicidul este mult mai frecvent la persoanele dependente de alcool, prin implicarea serotoninei care mediaza comportamentul agresiv-impulsiv al alcoolicilor. Unul din trei cazuri de suicid are la baza consumul de alcool.
Halucinoza se refera la pareri/impresii, a caror autenticitate incearca sa o testeze individul; este preocupat de o posibila infidelitate a partenerului, avand frecvent si ideatie deliranta de gelozie, are idei de persecutie, de prejudiciu.
La scurt timp dupa un consum abuziv de alcool pacientul prezinta un comportament dezinhibat, fiind comunicativ, expansiv, labil emotional, poate deveni usor iritabil, agresiv sau violent, scade coordonarea miscarilor, vorbirea poate deveni neclara, e afectata atentia si memoria, judecata, comportamentul social si randamentul profesional. Daca intoxicatia se agraveaza, pacientul devine confuz, dezorientat sau letargic, cu scaderea evidenta a gradului de constienta, pierde coordonarea motorie, articuleaza cu dificultate cuvintele. In cazul unei intoxicatii severe pacientul este comatos, are risc de obstructie a cailor aeriene si depresie respiratorie.
Semne fizice si complicatii: hipotensiune, tahicardie, hipoventilatie, hipotermie, varsaturi, hipoglicemie, aritmii cardiace (cel mai frecvent fibrilatie atriala), agravarea ischemiei miocardice la pacientii cu angina pectorala, pancreatita acuta, convulsii, encefalopatia Wernicke, psihoza Korsakoff.
Diminuarea cantitatii de alcool sau intreruperea brusca la un consumator cronic produce de cele mai multe ori o simptomatologie denumita sevraj.
Sevrajul etanolic (conform DSV-IV) presupune:
1.Sistarea (sau reducerea) utilizarii unui consum mare sau prelungit de etanol
2. 2 sau mai multe din urmatoarele aspecte clinice, ce apar pe parcursul a cateva ore sau zile:
-hiperreactivitate vegetativa (ex. transpiratii, tahicardie)
-accentuarea tremorului mainilor
-insomnie
-greata si varsaturi
-halucinatii tranzitorii vizuale, tactile, auditive sau iluzii
-agitatie psihomotorie
-anxietate
-convulsii grand mal
Sevrajul precoce necomplicat
Semnele de sevraj apar cel mai devreme la 4-6 ore dupa scaderea concentratiei de alcool in sange si se manifesta prin tremor al extremitatilor, greata, varsaturi, transpiratii, tahicardie, cresterea tensiunii arteriale, anxietate, nervozitate, dispozitie disforica (posomorat, irascibil), insomnii, uneori febra. In forma necomplicata, aceste simptome dureaza cateva zile, apoi se reduc ca intensitate.
Sevrajul precoce complicat
In urmatoarele 2-3 zile, tabolul clinic se poate complica cu halucinatii tactile, auditive si vizuale (vede animale: reptile, soareci, gandaci, etc), convulsii tonico-clonice si delirium tremens. Aceste complicatii apar mai ales la alcoolicii cronici cu peste 5 ani de consum, pe fondul neglijarii alimentatiei, aparitiei unei infectii, decompensarii unei boli si intreruperii bruste a consumului de alcool.
Delirium tremens
Este cea mai severa complicatie a sevrajului si se manifesta in general la 2-4 zile dupa intreruperea consumului de alcool cu agitatie psihomotorie, stare confuzionala, halucinatii, febra peste 40 de grade. Transpiratiile devin generalizate, apar tremuraturi ale extremitatilor, barbiei, limbii, dificultati ale vorbirii. Pulsul este peste 100 batai/min. Tulburarea de constiinta poate deveni totala cu dezorientare temporo-spatiala si halucinatii vizuale.
Deliriumul este o urgenta medicala si necesita internarea in spital, caci in lipsa tratamentului exista un risc crescut de deces (complicatiile sale fiind pneumonia, insuficienta hepatica, renala, cardiaca, tulburari electrolitice si acidoza).
Sevrajul tardiv
Apare dupa o perioada de 3-6 luni de la incetarea consumului, simptomele acestuia fiind un motiv pentru pacient sa reia consumul de alcool. Se manifesta prin dispozitie disforica (depresie si irascibilitate), tremor discret, insomnii, hipertensiune arteriala. Daca pacientul consuma o cantitate oarecare de alcool aceste simptome dispar, ceea ce ii intareste comportamentul de consum (“cat timp nu am mai baut mi-a fost rau, acum nu mai am nimic, deci alcoolul ajuta…”).
-preocuparea legata de consum: comportament de cautare a bauturii sau a situatiilor de consum
–negarea: comportament specific consumatorului prin care se minimalizeaza impactul asupra sanatatii si vietii sociale, profesionale si familiale; el nu pare sa inteleaga consecintele bautului, severitatea problemelor si considera deplasate comentariile legate de consumul sau.
-toleranta: fenomenul prin care bautorul necesita, cu timpul, cantitati mai mari de alcool pentru a obtine acelasi efect; astfel creste cantitatea de alcool de la care apare betia (individul a inceput sa “tina” sau sa “reziste” la alcool); dezvoltarea tolerantei indica instalarea dependentei; exista si o toleranta “negativa” cand, datorita afectarii ficatului – locul unde se metabilizeaza alcoolul – individul incepe sa nu mai reziste la cantitatile ce le consuma in trecut
-afectarea controlului: implica o dorinta puternica fiziologica si psihologica de a consuma alcool (“craving”) care nu permite oprirea bauturii fara un efort deosebit de puternic; din aceasta cauza, subiectul bea mai multa cantitate si mai mult timp decat a intentionat; el isi face mereu planuri si promisiuni de a nu mai bea sau de a reduce cantitatea, dar fie nu reuseste, fie se tine de aceste planuri doar pentru perioade scurte de timp
-consumul compulsiv: apare datorita proceselor de “craving” (dorinta si pofta irezistibila de a bea) si “urge” (impuls si stimulare interna de a bea), fiind sustinute de mecanismele psihologice de reintarire si premiere
-dipsomania: pulsiunea periodica de a bea cu inconstienta neglijand orice altceva; ingestia incepe brusc, intempestiv si este constientizata critic abia dupa trecerea episodului; durata abstinentei dintre crize este cel mai adesea de luni de zile.
Diagnosticul de dependenta de alcool necesita ca cel putin trei dintre urmatoarele criterii sa fie prezente pe parcursul unei perioade de 12 luni:
1.Toleranta: manifestata prin nevoia unei cantitati crescute de alcool in timp pentru obtinerea aceluiasi efect sau pentru intoxicare
2.Abstinenta: manifestata prin simptome de sevraj la intreruperea sau diminuarea brusca a consumului
3.Consumarea unei cantitati mai mari de alcool decat se intentiona.
4.Incercari persistente sau fara succes de a reduce utilizarea
5.Petrecerea unui timp indelungat pentru consum sau pentru a-si reveni de pe urma efectelor alcoolului
6.Abandonarea sau reducerea unor activitati importante sociale, ocupationale sau recreative.
7.Utilizarea continua a alcoolului, desi se stie ca a provocat sau va exacerba o problema medicala
Individul e preocupat sa bea din ce in ce mai des in ciuda sentimentului de vinovatie si a pierderilor tranzitorii de memorie care apar. In acesta perioada incepe modificarea personalitatii spre profilul tipic alcoolic, apare sentimentul ratarii, al esecului, apar conflicte familiale, regresia sociala. La un moment dat individul realizeaza pierderea controlului asupra consumului si datorita acestui fapt, dar si a presiunilor familiei, face eforturi si reuseste pentru anumite perioade de timp sa fie abstinent. De multe ori insa intreruperea consumului accentueaza starea de rau, anxietatea, depresia si consumul este reluat.
Daca se continua consumul de alcool, treptat apare nevoia de a bea in fiecare zi, de a-si schimba mediul, alunecand spre nivele sociale inferioare, mai permisive, isi neglijeaza relatiile interpersonale, prietenii, slujba, tot ceea ce il interesa inainte.
Continuarea consumului duce la deteriorare cognitiva, la betii de zile intregi, cu scaderea tolerantei la alcool, poate sa apara consumul de bauturi neobisnuite (spirt, apa de colonie), e frecvent anxios, are tremuraturi si o dorinta imperioasa, obesiva de a bea.
Alcoolicii devin din ce in ce mai incapabili sexual, slabiciunea se compenseaza prin agresiune si iritabilitate exploziva. Libidoul este foarte scazut, impotenta este unul dintre semnele precoce care preocupa alcoolicul si ii accentueaza delirul de gelozie.
Se constata incetinirea proceselor gandirii, idei delirante, de relatie, interpretare, paranoide, uneori iluzii, halucinatii auditive. Fondul general este de apatie, labilitate emotionala, anxietate, disforie, uneori apar tentative de suicid.
Pacientul este predispus la accidente (traumatisme craniene, fracturi costale, accidente cu vehicule motorizate), lipseste de la serviciu, are probleme sociale si familiale.
1.Psihoza Korsakov (Encefalopatia carentiala alcoolica):
Este o tulburare cronica ce apare la persoanele dependente de alcool, din cauza deficitului de tiamina (vit B1), vitamina implicata in metabolizarea alcoolului.
Pacientul este dezorientat temporo-spatial si asupra propriei persoane, nu este capabil sa fixeze evenimente recente, relateaza evenimente care nu s-au intamplat datorita tulburarilor de memorie si a dificultatilor de procesare a evenimentelor recente (confabulatii), are polineuropatie.
Evolutie:
-spre vindecare, in conditiile abstinentei alcoolice si a tratamentului cu vit B1 (100mg de 2-3 ori pe zi, timp de 3-12 luni)
-catre encefalopatia Wernicke
-catre dementa alcoolica
-mai rar spre exitus.
2.Encefalopatia Wernicke:
Este o tulburare neurologica acuta datorata deficitului de tiamina (vit B1); ea poate progresa constituindu-se in sindrom Korsakov (tulburare cronica) sau poate duce la deces.
Triada clasica consta in tulburari de echilibru si mers, tulburari ale miscarii globilor oculari (nistagmus, oftalmopareza) si alterare a statusului mental.
Simptome psihice: tulburari severe de atentie, concentrare si memorie, confabulatii, perioade de apatie, somnolenta pana la torpoare, care pot alterna cu agitatie psihomotorie si insomnii, delir, halucinatii, confuzie.
Este o suferinta total reversibila daca este tratata suficient de precoce, cu doze mari de vitamina B1, administrate initial parenteral in doze de 300mg/zi, 1-2 saptamani, apoi oral timp de cateva luni.
3.Dementele alcoolice:
Dementa alcoolica reprezinta deteriorarea progresiva a functiilor cognitive indusa de consumul cronic de alcool. Se diferentiaza de alte demente prin afectarea precoce a simtului etic si moral, prin dezinhibitie sexuala, acte imorale, delicte si acte medico-legale.
Tratamentul este identic cu cel recomandat in dementele de alte etiologii, cu mentiunea ca abstinenta fata de alcool este pe primul loc. In conditii de abstinenta indelungata si tratament medicamentos, deteriorarea din dementa alcoolica poate fi reversibila.