Psih. Monica Sandu
Orice persoana poate avea momente de singuratate reala sau perceputa, dar ceea ce poate afecta sanatatea este singuratatea cronica. Aceasta are impact negativ asupra dispozitiei, putand duce chiar la depresie, mareste nivelul de stres, scade recuperarea dupa diferite afectiuni medicale, scade imunitatea. Se considera ca singuratatea poate accentua declinul cognitiv la persoanele varstnice, accelereaza procesul de imbatranire si chiar poate creste riscul de moarte prematura.
Dar sunt si boli care pot duce la singuratate. O persoana diagnosticata cu o boala incurabila se poate simti singura in fata amenintarii vitale pe care o reprezinta aceasta; o persoana cu o infectie de lunga durata potential contagioasa, cum ar fi HIV sau TBC ajunge sa se izoleze de teama sa nu ii imbolnaveasca si pe altii sau este ocolita de cei din jur care se tem pentru sanatatea lor.
Persoanele cu afectiuni psihice severe se pot izola de cei din jur sau pot fi evitati de acestia, fiind considerati bizari sau periculosi.
Conexiunea sociala este data de sentimentul apartenentei la un grup. Este o nevoie psihologica de baza, omul fiind o specie sociala. Conexiunea sociala creaza momente de buna dispozitie, ne sprijina in momentele bune sau dificile din existenta noastra, ne hraneste din punct de vedere psiho-emotional, ne ofera un sentiment de securitate. Avem nevoie sa facem schimb de idei si sa avem experiente sociale cu persoane care ne impartasesc valorile si principiile de viata, alaturi de care ne simtim acceptati si intelesi, cu care avem un limbaj comun sau pe care ne putem baza in diferite situatii. Sentimentul de a apartine unei comunitati ne poate creste calitatea vietii si s-a dovedit chiar ca poate prelungi supravietuirea.
Singuratatea e considerata una din cauzele care favorizeaza abuzul de alcool, problemele de somn, tulburarile neuro-cognitive (demente), tulburarile depresive, anxioase, comportamentele adictive (dependenta de telefon, jocuri de noroc, de substante, de cumparaturi), tulburarile de comportament alimentar.
Credinta in Dumnezeu presupune convingerea ca Dumnezeu te insoteste permanent si te vegheaza, posibilitatea de a comunica cu Dumnezeu prin rugaciune, dorinta de a-i ajuta pe cei din jur conform poruncii sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. O persoana credincioasa are beneficiul de a se simti parte dintr-o comunitate careia ii impartaseste valorile si convingerile, poate participa la programe de slujire in biserici, la actiuni de voluntariat, poate fi parte dintr-un cor de muzica crestina. Serviciile religioase promoveaza cultivarea empatiei, altruismului, recunostintei.