Sacroterapia

Ce este sacroterapia:

Sacroterapia este o metoda de a obtine o stare de echilibru fizic, mental si spiritual cu ajutorul rugaciunii, pentru persoanele care cred in puterea lui Dumnezeu de a-i ajuta. Ea are ca elemente principale rugaciunea si credinta, care pot fi insotite si de post, citirea de texte cu caracter religios, refacerea legaturii intrerupte a omului cu Dumnezeu. Legat de acest ultim element, exista conceptul potrivit caruia trupul nu poate fi sanatos daca sufletul este bolnav, iar  sufletul nu poate fi sanatos daca spiritul este bolnav.

Cum se poate aplica acest tip de terapie:

Ea presupune credinta in puterea lui Dumnezeu si in disponibilitatea lui de a veni in ajutorul oamenilor. Nu e neaparat conditionata de existenta unei relatii anterioare cu divinitatea, ci de increderea ca Dumnezeu poate si vrea sa raspunda rugaciunilor.

Inca de la inceputuri, oamenii au strigat la Dumnezeu atunci cand au fost in suferinta si de multe ori s-au intrebat cum trebuie sa i se adreseze, ce sa ii spuna, care sunt ritualurile sau formulele magice care dau rezultate.

Nu s-a constatat ca ar exista un tip special de rugaciuni vindecatoare, nici vreun ritual efectuat mecanic care sa duca la vindecari miraculoase, ci este importanta conexiunea pe care o are omul cu Dumnezeu in urma rugaciunii.

In plus, se considera ca rugaciunea constanta, autentica, ce presupune implicare emotionala, nu cea recitata mecanic, poate duce in timp la formarea de noi cai neuronale. Asta nu inseamna ca e nevoie de multe rugaciuni ca sa auda Dumnezeu si sa raspunda, nici ca aceste cai neuronale nou formate sunt responsabile de vindecare, ci ca in timp, creierul asociaza rugaciunea cu o stare de bine, de pace si liniste sufleteasca.

Ce efecte are rugaciunea asupra corpului:

Efectele sunt la nivel fizic, mental si spiritual. Astfel s-a constatat ca practicarea rugaciunii regleaza ritmul cardiac, respirator, normalizeaza tensiunea arteriala crescuta pe fond emotional, scade intensitatea durerilor cronice. Poate asigura un somn mai bun persoanelor care sufera de insomnii cauzate de anxietate, poate ameliora oboseala psihica, anxietatea sau depresia.

Prin integrarea rugaciunii in viata de zi cu zi se diminueaza nivelul cortizolului secretat in conditii de stres cronic, ceea ce are mare importanta caci acest hormon poate favoriza in timp aparitia de boli cardio-vasculare, ulcere sau boli inflamatorii intestinale sau tulburari ale imunitatii.  Tot in timp, practicarea rugaciunii regleaza eliberarea neuronala de dopamina si serotonina, hormoni asociati cu starea de bine la un nivel propice instalarii unui echilibru mental. La persoanele pentru care se roaga un grup sau o comunitate, creste si secretia de oxitocina, hormonul relatiilor de atasament , beneficiarii rugaciunii avand un grad mai mare de incredere si curaj atunci cand simt si suportul emotional al apropiatilor lor.

Per total se poate spune ca rugaciunea ajuta la cresterea calitatii vietii acelora care o practica in mod constant.

Ce spune stiinta despre efectele rugaciunii:

Au fost efectuate de-a lungul timpului studii observationale care au aratat ca de multe ori persoanele care practicau rugaciunea aveau un raspuns mai rapid la tratamentele medicamentoase ori necesitau doze mai mici de medicamente sau dezvoltau mai putine complicatii ale bolilor. Acest lucru nu a fost valabil la toti cei ce se rugau, ceea ce a determinat comunitatile de crestini sa accepte faptul ca Dumnezeu nu raspunde intotdeauna in modul in care doresc oamenii. Uneori ajungem sa intelegem in timp de ce se intampla acest lucru, alteori motivele sale raman neintelese.

In general oamenii de stiinta, indiferent ca sunt credinciosi sau nu, accepta faptul ca practicarea rugaciunii poate avea efecte favorabile la pacientii lor, atata timp cat ei urmeaza in paralel tratamentele recomandate de medici. Rugaciunea este in general asociata cu o mai buna stare psihica ce duce la grabirea vindecarii sau cu unele dintre asa numitele vindecari miraculoase pe care stiinta nu le poate explica. Impotrivirea medicilor apare atunci cand pacientii renunta la alte metode terapeutice, dorind sa obtina vindecarea doar prin intermediul rugaciunii.

Aplicatii ale rugaciunii in afectiunile psihice:

-rugaciunea rostita cu incredere, nu ca un ritual executat mecanic, poate calma anxietatea

Anxietatea nu apare sub aceasta denumire in Biblie, ci este deseori folosit termenul de ingrijorare. Suntem indemnati astfel: “Nu va ingrijorati de nimic, ci in orice lucru aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu”, urmand si o promisiune: ca “pacea lui Dumnezeu care intrece orice pricepere va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus” (Filipeni 4.6)

-relatia cu Dumnezeu obtinuta si prin practicarea rugaciunii, poate ameliora depresia insotita de anxietate, lucru probat de psalmistul care spune:

“Cand ganduri negre se framanta cu gramada inauntrul meu, mangaierile tale imi invioreaza sufletul” (Psalmul 94.19)

-practicarea rugaciunii poate contribui la ameliorarea simptomelor din sindroamele de suprasolicitare:

“Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati si eu va voi da odihna (Matei 11.28)

-poate ameliora insomniile care au drept cauza anxietatea:

“Eu ma culc si adorm in pace, caci numai Tu, Doamne, imi dai liniste deplina in locuinta mea” (Psalmul 4.8)

-o metoda recunoscuta pentru eficienta sa in dependenta de alcool si practicata de grupurile Alcoolicilor anonimi, foloseste rugaciunea catre divinitate

Astfel in cei 12 pasi la care fiecare membru al acestor grupuri adera, pacientul accepta faptul ca el este fara putere in fata alcoolului, ca doar o putere divina il mai poate ajuta sa isi restaureze viata si sanatatea, se roaga acestei puteri divine si face eforturi sa isi imbunatateasca relatia cu Dumnezeu si cu oamenii din viata sa, apoi ii ajuta si pe alti oameni afectati de alcoolism sa faca acelasi lucru.

Ca o concluzie, sacroterapia se bazeaza pe rugaciune, pe credinta, pe implicare, cei care o practica fiind convinsi ca Dumnezeu este langa toti cei ce il cheama cu toata inima. Cu toate acestea rugaciunea nu e vazuta ca o modalitate de a-l determina pe Dumnezeu sa raspunda cererilor noastre, in felul in care dorim noi sau in momentul in care dorim noi. Nici nu exista vreun ritual anume menit sa ajute la obtinerea efectului dorit al rugaciunii. Orice credincios trebuie sa accepte ca, pana la urma, oricat de binevoitor ar fi, Dumnezeu detine ultimul cuvant in orice lucru.