Psih. Monica Sandu
Meloterapia este o metoda de tratament psihoterapeutic care se bazeaza pe folosirea muzicii in scopuri terapeutice. Se pot folosi tehnici receptive, adica audierea unor lucrari muzicale sau tehnici active- improvizatia instrumentala, cantatul vocal- tinand cont de preferintele fiecarei persoane in parte, de experientele sale culturale, de profilul emotional, social, chiar si religios si de obiectivele pe care ni le stabilim. Daca vrem sa ajutam o persoana care traverseaza un episod depresiv nu ii vom pune o muzica cu note melancolice, dupa cum nu e potrivita muzica psihoexcitanta in cursul anesteziei sau al terapiei analgezice.
S-a constatat ca muzica induce modificari la nivelul circulatiei, tensiunii arteriale, pulsului, la nivelul metabolismului; aproape fiecare organ din corp reactioneaza la muzica. Muzica lenta, relaxanta, scade tonusul muscular, scade frecventa si amplitudinea respiratiei, duce la armonizarea ritmului respirator, scade tensiunea si pulsul, are efecte antiaritmice,
Muzica rapida, de intensitate crescuta determina secretia de catecolamine si cortizol si astfel duce la cresterea tensiunii, a pulsului, a frecventei respiratorii, a glicemiei, cresterea tonusului muscular.
Deci, putem spune ca ascultarea unui anumit tip de muzica influenteaza pozitiv sau negativ armonia noastra interioara.
Auditiile muzicale pot duce in timp la reorganizarea creierului si o sa dau un exemplu cunoscut ca Efectul Mozart, muzica acestui compozitor avand rezultate in accelerarea dezvoltarii psiho-motorii a copiilor. S-a constatat ca ascultarea concertelor lui Mozart are efecte benefice in sfera cognitiva influentand aptitudinile matematice, imaginatia geometrica spatiala, are efecte benefice la persoanele cu autism, tulburari de vorbire si a tulburari neuro-cognitive (boala Alzheimer).
Muzica este un factor de scadere a depresiei si anxietatii prin scaderea hipercortizolemiei induse de stres. Unele studii au aratat ca persoane care sufereau de aceste afectiuni au avut nevoie de doze mai mici de medicamente daca au adaugat muzica la tratamentul clasic, reprezentat de medicamente si psihoterapie.
Muzicoterapia poate diminua emotiile negative, poate distrage atentia de la activitatile si gandurile stresante, reduce hormonii de stres, determina relaxarea musculaturii incordate, poate avea efecte benefice pe inducerea somnului, gestionarea furiei, singuratatii si durerii.
Emotiile placute induse de muzica tind sa reduca intensitatea durerilor prin descarcarea opioidelor endogene, deci muzicoterapia poate fi utilizata si in afectiunile dureroase cronice. S-a dovedit ca muzica poate sa reduca anxietatea inainte si in timpul unei interventii chirurgicale, precum si dozele medicamentelor analgezice postoperatorii.
Muzicoterapia mai poate fi utila pentru calmarea migrenelor, pentru reducerea tensiunii arteriale la hipertensivi, pentru scaderea episoadelor de aritmii cardiace la cei cu afectiuni cardio-vasculare.
Ascultarea muzicii placute activeaza structuri cerebrale implicate in recunoasterea placerii si recompensă cu eliberarea de dopamina, duce la eliberarea de endorfine cu efect euforizant, analgezic si imunostimulant, scade eliberarea hormonilor de stres.
Unele piese muzicale pot avea efecte de relaxare psihica, scaderea tensiunii emotionale, catharsis-adica eliberarea de emotiile negative acumulate, efecte sedative favorizand inducerea somnului. Altele determina cresterea increderii in sine, stimularea vointei si initiativei, buna dispozitie pana la euforie, cresterea randamentului cognitiv, stimularea memoriei, ideatiei, creativitatii.
Persoanele care doresc sa beneficieze de efectele terapeutice ale muzicii pot sa apeleze la un terapeut specializat in acest domeniu. Acesta va lua in considerare pe langa problemele de sanatate ale pacientului si personalitatea sa, gusturile sale muzicale, varsta (persoanele varstnice pot avea beneficii la ascultarea romantelor pe care tinerii nu le-ar aprecia in aceeasi masura), apartenenta la un cult religios (s-ar putea ca ortodocsii sa nu gaseasca aceeasi placere in muzica budista sau musulmana, nici protestantii in liturghiile ortodoxe), nivelul de cultura muzicala.
Ascultatorul nu trebuie obligat sa guste un anumit tip de muzica, ci se tine cont de preferintele sale. Pe parcursul auditiilor acesta trebuie sa se lase in voia fanteziei, a amintirilor, a trairilor personale.
Se prefera muzica orchestrala si instrumentala. In cazul muzicii vocale, textul acesteia poate impiedica interpretarea personala, scade povocarea adresata imaginatiei ascultatorului.
Exista si contraindicatii sau indicatii nepotrivite ale meloterapiei:
-desi mai rar, exista persoane carora nu le place deloc muzica de orice fel sau asculta doar muzica tehno, manele, genuri muzicale care nu se folosesc de obicei in meloterapie
– unele persoane resping muzica din teama de a nu li se rascoli sentimente sau trairi pe care prefera sa le tina in propria lor fiinta
-la o persoana depresiva cu ideatie de sinucidere muzica melancolica, trista, care rascoleste poate accentua gandurile de sinucidere
-nu se recomanda muzica psiho-excitanta in stari de nervozitate, iritabilitate, insomnii, avand efecte contrare celor dorite
– in episoadele psihotice muzicoterapia poate duce la interpretari delirante
(extrase din cartea Muzicoterapia receptiva- de Ioan Bradu Iamandescu)
Muzica lui Mozart poate avea efecte energizante in starile de oboseala cronica/suprasolicitare, de asemenea marsul din opera Aida, de Verdi.
In insomnii putem asculta Variatiunile Goldberg, compuse de Bach pentru un conte care suferea de insomnii.
Tot muzica lui Bach se considera utila in starile depresive avand un caracter echilibrat si armonizator. Se mai poate asculta Simfonia a VIII a de Beethoven. In depresii se evita muzica trista, dramatica, rascolitoare.
Pentru starile de agitatie, nervozitate pot folosi ritmurile poetice, cum ar fi Clair de Lune de Debussy sau Ceaikovski- scena si dansul reginei din Lacul Lebedelor.
Persoanele cu dureri cronice pot gasi o alinare in muzica lui Chopin, Concertul nr 1 in mi minor sau in Simfonia a 6 a Pastorala compusa de Beethoven.
Pentru liniste si calm interior putem asculta muzica ce imita sunete din natura, cum ar fi Anotimpurile lui Vivaldi, dar si Sonata pentru pian si harpa de Claude Debussy sau Franz Schubert-Ave Maria.