Psih. Monica Sandu
România se află pe locul 5 în lume în ceea ce privește consumul de alcool, avand un consum mediu zilnic de 46,3 g alcool pur pe locuitor (peste 15 ani). Populatia este prea putin informata despre interactiunile dintre alcool si diverse medicamente, administrarea lor impreuna crescand toxicitatea alcoolului si nu de putine ori expunand persoana la pericole de care nu e constienta.
In stomac, o cantitate mica este metabolizata de catre o enzima numita alcool dehidrogenaza. Femeile au cantitati mai mici din aceasta enzima fata de barbati, iar varstnicii au cantitati mai mici fata de tineri. Apoi, cea mai mare parte a alcoolului este absorbita de la nivelul stomacului si intestinului subtire in sange. Alcoolul este transportat catre ficat prin vena porta si o parte din el este metabolizat in ficat (aproximativ 10%). Restul paraseste ficatul, intra din nou in circulatie si este distribuit in intreg corpul. In final este transportat din nou in ficat (al doilea pasaj hepatic) unde este metabolizat (descompus) de catre enzima numita alcooldehidrogenaza la acetaldehida, substanta toxica pentru ficat si cu potential cancerigen, si apoi la acetat care este eliminat din corp sub forma de apa si dioxid de carbon.
Alcoolul incetineste activitatea neurotransmiţătorilor din creier si astfel are capacitatea de a modifica gândirea, modul în care individul reacţionează şi se comportă. Sub actiunea alcoolului, mesajele (impulsurile) se deplasează cu o viteză mai mica între neuroni si astfel organismul nu mai procesează informaţia într-un ritm normal. Prin urmare sunt afectate atentia, memoria, judecata, emoţia. Apar goluri de memorie, iar starea de spirit se schimbă foarte repede.
Unele persoane consuma alcool ca sa adoarma mai usor. Intr-adevar initial somnul se instaleaza mai repede, dar apar treziri repetate pe timpul noptii, iar uneori si tulburari respiratorii. Se obtine un somn de proasta calitate, neodihnitor. In plus alcoolul dezvolta rapid toleranta, necesitand cresterea cantitatii consumate pentru a obtine acelasi efect.
Persoanele varstnice nu metabolizeaza alcoolul la fel de repede ca cei tineri, acesta ramanand in oraganismul lor mai mult timp si avand un potential mai mare de a interactiona cu medicamentele. La acestia alcoolul are un risc crescut de tulburari de echilibru ce pot determina caderi, cu leziuni severe. De asemenea poate declansa sau inrautati anumite afectiuni medicale.
În cazul în care consumăm alcool și luăm si medicamente, trebuie sa fim constienti ca acestea vor interactiona. Interactiunea nu apare doar in situatia in care le administram in acelasi timp, ci pe toata durata in care ele se afla impreuna in corpul nostru.
Aceasta durata depinde de cantitatea de alcool consumata, de timpul necesar organismului ca sa il metabolizeze si de timpul de injumatatire al fiecarui medicament. Alcoolul si medicamentele isi pot afecta unul celuilalt absorbtia, distributia, metabolismul si excretia, isi pot potenta efectele secundare, astfel:
-alcoolul poate perturba acțiunea medicamentelor:
*scade absorbția lor in sange si astfel le poate impiedica efectul terapeutic
*le accentueaza efectele secundare
* poate scadea capacitatea organismului de a le elimina, acestea acumulandu-se în sânge si determinand efecte toxice sau din contra poate accelera eliminarea lor din corp, astfel că vor fi ineficiente (pentru ca si alcoolul si unele medicamente sunt metabolizate in ficat prin aceleasi enzime, deci se creaza o competitie pentru metabolizarea lor)
-medicamentele pot amplifica efectele toxice ale alcoolului, încetinind eliminarea acestuia din organism.
Efectele resimțite variază în funcție de persoană, cantitatea de alcool consumată și tipul de medicament administrat. Pentru unele medicamente, aceste probleme pot surveni de la primul pahar, pentru altele acestea vor apărea dacă se consumă o cantitate mai mare.
-greata, varsaturi, tulburari digestive
-cefalee, ameteli, oboseala, somnolenta pana la sedare excesiva
-modificari ale tensiunii arteriale (scaderea tensiunii arteriale pana la sincopa sau din contra cresterea tensiunii arteriale pana la hemoragii cerebrale si deces)
-tulburari emotionale, mentale si de comportament
-tulburari de echilibru si coordonare cu risc de accidente
-afectare hepatica (atât alcoolul, cât şi majoritatea medicamentelor forţează ficatul să lucreze în plus; toxicitatea la nivelul ficatului este cu atât mai mare, cu cât se consuma mai multe substanţe deodată, ajungand inclusiv pana la insuficienta hepatica)
-tulburari cardiovasculare sau cerebrale (pana la infarcte sau accident vasculare cerebrale), tulburari de respiratie, sangerari interne
-stari de depresie si anxietate.
– alcool + benzodiazepine (diazepam, anxiar, xanax, etc):
Atat alcoolul cat si benzodiazepinele sunt substante cu efect deprimant asupra activitatii sistemului nervos central. Actioneaza pe aceiasi receptori din creier, receptorii acidului gamaaminobutiric (GABA), ceea ce face ca alcoolul sa fie folosit de multe ori pe post de anxiolitic. Interactiunea lor poate sa determine: somnolenta, dificultati de respiratie sau la inghitire, dificultati de coordonare, tulburari de comportament, goluri de memorie, afectare hepatica, depresia sistemului nervos central, pana la efect de supradoză, iar in cazuri extreme comă şi deces.
-alcool+antidepresive:
Combinatia poate determina ameteli, somnolenta pana la sedare excesiva. Sunt afectate gandirea, judecata, coordonarea, abilitatile motorii si timpul de reactie. Apar tulburari de comportament- individul face lucruri nepotrivite, care nu ii sunt caracteristice si pe care nu le-ar fi facut in alte conditii, ia decizii nepotrivite, discernamantul sau este diminuat. Procesele cognitive (memoria, gandirea) sunt impiedicate, ceea ce duce la dificultati de concentrare, dezorientare sau confuzie. Scade abilitatea de a conduce autovehicule sau de a executa sarcini ce presupun atentie si concentrare. Pe termen scurt alcoolul pare sa imbunatateasca dispozitia, dar in final intensifica simptomele depresive si anxioase; in plus contracareaza efectele antidepresivelor, scazandu-le eficienta si crescand rezistenta depresiei la tratament.
-alcool+antipsihotice:
Antipsihoticele au proprietati deprimante asupra sistemului nervos central si combinatia acestora cu alcoolul le accentueaza. Astfel pot sa creasca sedarea pana la depresie respiratorie, pot aparea tulburari in procesul de gandire si luare a deciziilor, hipotensiune arteriala, cu risc de cadere si accidente. Combinatia dintre alcool si antipsihotice le poate face pe acestea mai putin eficiente, astfel ca halucinatiile si ideile delirante pot sa revina.
-alcool + somnifere: alcoolul potenţează efectul sedativ, poate interfera cu respirația sau cu ritmul cardiac. Combinaţia scade timpul de reacţie, poate genera accidente de maşină, de muncă, betia se instaleaza mult mai repede in combinatie cu un somnifer decat in lipsa acestuia.
-alcool + opiacee (heroină, codeina): depresia gravă a sistemului nervos central, stop respirator şi deces.
-alcool + canabis: amplificarea efectelor canabisului pana la supradoza.
-alcool + antihipertensive: poate fie să crească tensiune arterială, alcoolul impiedicand efectul medicatiei antihipertensive, fie sa scada brusc (alcoolul are efect diuretic si impreuna cu medicamente care au acelasi efect se ajunge la deshidratare si scăderea bruscă a tensiunii arteriale)
-alcool + antiinflamatoare: lezeaza mucoasa gastrica, pot amplifica durerea de stomac și pot crește riscul apariției ulcerului; creste riscul de sangerari gastro-intestinale
-alcool + medicamente antidiabetice: alcoolul crește nivelul de insulină eliberat în organism și scade glicemia, astfel încât combinarea acestora poate provoca hipoglicemie severa
-alcool + unele antibiotice: combinatia poate provoca scăderea bruscă a tensiunii arteriale, cefalee, transpirații, roșeața, senzatie de căldură la nivelul fetei, greaţă şi vărsături, dureri abdominale, ritm cardiac neregulat, dispnee, scăderea efectului antibioticului
-alcool + antiacide : acestea cresc nivelul de alcool din sange pana la nivelul la care interfera cu functiile cognitive si cu motricitatea fina; efectele sunt si mai importante la varstnici oricum metabolizeaza mai greu alcoolul si au o sensibilitate cerebrala crescuta la alcool fata de tineri
–aspirina si antagonistii receptorilor H2 (ranitidina, etc) inhiba activitatea alcool dehidrogenazei determinand eliminarea mai lenta a alcoolului din organism
–metoclopramidul accelereaza golirea stomacului si poate creste nivelul alcoolului in sange.
Orice medicament poate interactiona cu alcoolul, consecintele variind de la usoare pana la potential severe sau cu risc vital. De aceea este important sa consultati medicul, farmacistul sau sa cititi prospectul medicamentelor pentru a vedea daca este permisa sau nu asocierea cu alcoolul si sa nu subestimati posibilele interactiuni.