Psih. Monica Sandu
Sindromul de burnout reprezinta o asociere de semne si simptome care apar la persoanele ce desfasoara o activitate ocupationala mai solicitanta decat posibilitatile organismului de a se reechilibra, pe o perioada lunga de timp. Sindromul se instaleaza treptat, pe fondul epuizarii fizice si nervoase.
Cine poate fi afectat:
-orice persoana care este expusa la un stres profesional de lunga durata si care la un moment dat ajunge sa isi epuizeze mecanismele de adaptare, ramanand ”fara baterii”
-oamenii inteligenti, ambitiosi, care se implica excesiv la locul de munca din dorinta de a se afirma sau din pasiune, care lucreaza frecvent peste program si neglijeaza alte domenii ale vietii personale
-persoanele care se ocupa zilnic de un membru al familiei bolnav, a carui afectiune necesita ingrijire constanta si supraveghere pe perioade lungi de timp.
Epuizarea nu poate fi asimilata unei boli, ci este o consecinta naturala a stresului prelungit. De aceea sindromul de burnout nu figureaza in vreun nomenclator de afectiuni medicale. Dar aceasta epuizare poate duce la diferite boli si in cazuri extreme chiar si la deces.
Consecinte medicale ale burnout-ului:
-anxietate, depresie
-afectiuni cardio-vasculare
-diabet zaharat
-obezitate
-tulburari de memorie
-abuz de alcool, tutun, medicamente
-scaderea imunitatii
Simptome:
-scaderea energiei pana la epuizare fizica si psihica
-pierderea interesului pentru munca si pentru orice alte activitati, tendinta de izolare
-insomnii, oboseala cronica, iritabilitate
-dispozitie depresiva, apatie, pesimism, viziune negativa asupra viitorului
-scaderea stimei de sine
-dificultati de concentrare si memorie
-anorexie
-somatizari( greata, varsaturi, diaree, palpitatii)
-dureri cronice (cefalee, dureri de spate)
Aceste simptome nu sunt specifice pentru burnout, ele se intalnesc si in alte tulburari nervoase, mai ales in depresie. Diferenta principala este ca in burnout cea mai mare parte a problemelor sunt legate de munca, in timp ce in depresie, gandurile si sentimentele negative cuprind toate domeniile existentei. Persoanele cu burnout nu au intotdeauna depresie, dar au un risc crescut de a dezvolta o depresie.
Etapele instalarii sindromului de burnout
Simptomele se instaleaza treptat, iar recunoasterea lor din timp, intelegerea cauzei acestora si interventia cat mai precoce sunt esentiale pentru a nu se ajunge la epuizarea completa. Persoanele care isi fac un tel din realizarea unor performante profesionale deosebite, acumuland zilnic prea multe ore de munca in defavoarea odihnei si cu riscul neglijarii propriei sanatati, pot parcurge mai multe etape pana la stadiul de epuizare. Initial munca excesiva e motivata de dorinta de a se face remarcat profesional, de a-si dovedi valoarea, apoi acest tip de existenta ii acapareaza si isi doresc si mai multe realizari. Treptat incep sa isi neglijeze nevoile personale, nu mai au timp pentru familie, prieteni, odihna, ceea ce la un moment dat duce la situatii conflictuale cu cei din jur. Daca nu se opresc la timp din aceasta cursa si nu isi reevalueaza valorile personale, ajung sa ignore nevoile de baza ale organismului si semnele de alarma pe care le transmite corpul. Devin tot mai obositi, mai retrasi, apar tulburari de comportament, irascibilitate, nemultumire permanenta, scaderea stimei de sine, sentimentul de gol interior si frecvent se instaleaza depresia. Daca persista in acelasi tipar de lucru in final se ajunge la colaps fizic si psihic.
Managementul sindromului de burnout
Psihoterapie si modificari ale stilului de viata:
-autoconstientizarea- presupune ca fiecare persoana sa invete sa isi cunoasca si sa isi accepte atat posibilitatile, cat si limitele
– managementul timpului
– prioritizarea activitatilor in functie de importanta si urgenta acestora
-stabilirea unor obiective realiste
-stabilirea de limite (invata sa spui ”nu” atunci cand esti suprasolicitat; fii atent la semnele pe care ti le transmite corpul cand este obosit si nu le neglija pe termen lung)
-stabilirea unui echilibru intre timpul dedicat profesiei, cel dedicat familiei si timpul liber personal (pentru relaxare, hobbiuri, odihna)
-modificari ale stilului de viata- renuntarea la fumat, alcool in exces, efectuarea de exercitii fizice; alimentatie sanatoasa, echilibrata, mese luate in liniste intr-o atmosfera relaxanta)
-incepe ziua cu o activitate relaxanta ( citeste cateva minute dintr-o carte, asculta muzica sau bea in liniste un ceai sau o cafea) si termina ziua la fel (o baie cu sare aromata, sau cu cateva picaturi de ulei volatil relaxant, o muzica placuta, exercitii de relaxare si meditatie, o lectura interesanta, etc)
-la sfarsitul saptamanii incearca sa petreci cat mai mult timp in natura, sa iei pauze de tehnologie, sa te detasezi complet de activitatile profesionale
Tratament medicamentos psihiatric:
–devine necesar atunci cand s-au instalat deja simptome cum ar fi: insomnii, scaderea apetitului, nervozitate, tulburari de atentie si concentrare, anxietate, dispozitie depresiva, etc
-se va discuta si necesitatea unui concediu medical sau reducerea programului de lucru zilnic sau diminuarea sarcinilor profesionale pentru o perioada de timp.
Test orientativ pentru masurarea riscului de burnout (Clinica Mayo):
Ati devenit cinic/critic la locul de munca?
Ajungeti cu greu dimineata la serviciu si aveti dificultati sa va apucati de lucru?
Ati devenit iritabil/ nerabdator cu colegii sau clientii dvs?
Va simtiti in mod constant lipsit de energie si v-a scazut randamentul profesional?
Va lipseste satisfactia fata de realizarile dvs?
Va simtiti deziluzionat de jobul dvs?
Folositi alcool sau droguri pentru a va simti mai bine sau ca sa nu mai simtiti nimic?
S-au modificat obiceiurile dvs de somn ori apetitul alimentar?
Aveti dureri de cap, de spate sau alte tipuri de simptome fizice inexplicabile?
Cu cat aveti mai multe intrebari la care ati raspuns cu „Da”, cu atat mai mare este riscul de a suferi un sindrom de burnout. In acest caz este necesar sa va adresati cat mai repede unui profesionist in sanatate mintala care va poate ajuta sa va regasiti echilibrul in munca si viata.