Psih. Monica Sandu
Bulimia este o tulburare alimentara cronica, cu episoade in care bolnavii mananca pe ascuns cantitati mari de alimente, intr-un timp scurt, apoi pentru a preveni cresterea in greutate, recurg la diferite metode: isi provoaca varsaturi, folosesc laxative sau diuretice, au perioade de restrictii alimentare, fac exercitii fizice epuizante.
-aparitia unui sentiment de tensiune, de saturatie pe mai multe planuri, insotit de iritabilitate, teama, nemultumire
-apetit alimentar de necontrolat – persoana cauta mancare, cumpara cantitati mari de alimente
-consumul unor cantitati mari de alimente intr-un timp foarte scurt, de obicei pe ascuns
-culpabilitate, jena, deprimare dupa consumul excesiv si teama de a nu se ingrasa
-comportament menit sa evite cresterea in greutate: varsaturi, folosirea excesiva a laxativelor, perioade de post alimentar, exercitii fizice excesive
-negarea propriului comportament si a vreunei probleme de sanatate
– perceptia greutatii si a formei corpului este distorsionata
– anxietate, lipsa increderii in sine
– tendinta la izolare, depresie
-sentimentul ca nu-si poate controla comportamentul alimentar
-sociali: presiunea sociala creata de moda, mediul in care se pune accent pe aspectul fizic
-psihologici: probleme de personalitate, lipsa de incredere in sine, sentimentul de inferioritate, frustrare datorata incapacitatii de a-si exprima emotiile
-biologici: probleme metabolice, boli datorate greutatii mici, frecventelor ingrasari sau slabiri ori nutritia saracacioasa
-familiali: relatii dificile in care exigentele sunt crescute si se cere un control perfect al emotiilor, preocuparea permanenta in familie pentru diete, presiunea de a slabi, istoric familial de obezitate sau suferinte psihice, abuzuri ori traume
-genetici: pot contribui într-o proportie de circa 50% la aparitia bulimiei
· Fizice :
-retentie de apa cu edeme ale mainilor si picioarelor
-spargerea vaselor sangvine oculare
-tumefierea glandelor salivare si a obrajilor
-distrugerea smaltului dentar datorita varsaturilor acide si eroziune dentara
-dureri / usturimi cronice ale gatului
-degete cu pielea inrosita si ingrosata datorita efortului de a-si provoca varsaturile
-deshidratare
-boala de reflux gastro-esofagian
-ulceratii esofagiene si gastrice
-rupturi de esofag si stomac care pot duce la hemoragie interna
-meteorism (balonare), dureri abdominale
-constipatie cronica datorita folosirii abuzive a laxativelor
-palpitatii (prin alcaloza cauzata de deficitul de potasiu) si aritmii cardiace cu risc de deces
-dereglari / pierderea menstruatiei, intarzierea dezvoltarii fizice
– infertilitate / nastere prematura /fat cu malformatii prin lipsa vitaminelor si malnutritie
-scaderea densitatii osoase – osteoporoza
-afectare renala (datorita deficitului de potasiu)
-convulsii
·Psihice:
-insomnie
-oboseala, apatie
-depresie, uneori cu risc suicidar
Deseori boala este detectata destul de tarziu, deoarece persoanele afectate isi ascund simptomele sau nu accepta ca au o problema de sanatate.
Ne orienteaza in punerea diagnosticului urmatoarele criterii:
-exces alimentar pe o perioada de minim 3 luni;
-exces de laxative sau diuretice, varsaturi repetate sau exercitii fizice excesive pentru a evita cresterea in greutate;
-teama irationala de a creste in greutate;
-perceptia distorsionata a aspectului exterior.
Scopurile tratamentului:
-obtinerea si mentinerea unei greutãti corporale normale si stabile;
-renuntarea la obiceiuri alimentare dãunãtoare: diete restrictive, evacuare fortatã prin vãrsãturi sau abuz de laxative
-corectarea convingerilor si a perceptiilor cognitive eronate
-tratarea tulburãrilor somatice si psihice
-prevenirea recãderilor
Tratamentul se face in cadrul unei echipe formata din medic psihiatru, psiholog si nutritionist, in ambulatoriu sau cu internare in spital. Internarea pacientilor este indicatã in bulimia severa in care s-au instalat complicatii somatice, pentru corectarea parametrilor fiziologici, dar si pentru a asigura un tratament continuu, 24 de ore din 24 si a limita comportamentul alimentar eronat (varsaturile, laxativele in exces).
– medicul nutritionist:
-ajuta pacientul in realizarea unei diete sanatoase, individualizate si in obtinerea unei greutati normale
-corecteaza caracterul anormal de alimentare, in care perioadele de post sau infometare, alterneaza cu cele de supraalimentare
– corecteaza in spital dezechilibrele hidro-electrolitice (alcaloza, hipopotasemie,etc) si ale altor parametri fiziologici
-medicul psihiatru: ajuta la tratarea anxietatii, a depresiei, a ideatiei obsesive si a comportamentului compulsiv prin administrarea de antidepresive si anxiolitice
-psihologul: intr-o terapie de durata, in special cognitiv-comportamentala, ajuta la corectarea convingerilor si perceptiilor distorsionate, cresterea stimei de sine, invatarea comunicarii asertive.