Somnul este un proces foarte complex in care creierul şi corpul uman alternează între perioade active şi perioade liniştite, fara a inceta vreodata complet activitatea.
Pe lângă alimente, apă şi aer, somnul este o nevoie fiziologică vitală a omului. Necesarul de somn al unui adult este de 7-8 ore pe noapte.
Somnul este compus din 2 faze distincte:
– faza non-REM (fără mişcări rapide oculare) în care activităţile mentale şi fiziologice sunt lente (pulsul şi ritmul respiraţiei scad şi devin regulate)
– faza REM (cu mişcări rapide oculare) care este asociată cu activităţi extreme ale creierului (in aceasta faza apar visele), in timp ce majoritatea muşchilor aparatului locomotor sunt inerti.
De-a lungul unui somn de noapte fazele non-REM şi REM apar în cicluri de circa 90 minute (60 minute somn non-REM urmat de 30 minute somn REM).
Atenţia şi performanţa intelectuala sunt influentate de ritmul circadian al fiinţei umane, astfel:
-cel mai scazut nivel de vigilitate este între orele 3 – 5 dimineaţa, când atenţia şi performanţa sunt minime, iar somnolenţa este maximă.
-cel mai ridicat nivel de atenţie şi performanţă este între orele 9-11 dimineaţa
-urmeaza un al doilea minim între orele 15-17 după-amiază (in acest interval exista un grad de somnolenta, care poate fi exacerbat daca se serveste pranzul intre aceste ore)
-apoi un nou maxim seara, între orele 21-23.
-pe termen scurt, somnul insuficient duce la deteriorarea treptată şi cumulativă a performanţelor intelectuale, atenţiei şi comportamentului, astfel:
-creşte timpul de reacţie la eveniment
-scade vigilenţa
-gândirea devine înceată şi confuză
-creşte durata rezolvării problemelor.
-pe termen lung, somnul insuficient generează probleme de sănătate si le agraveaza pe cele existente ; poate chiar sa scurteze speranţa de viaţă.
Tulburarile somnului pot sa cuprinda:
-dificultatea de a adormi (o durata mai mare de 30 min pana la instalarea somnului)
-trezirea frecventa in timpul noptii (nu se ia in calcul trezirea din motive fiziologice, cum ar fi mersul la baie)
-trezirea prea matinala sau cu 2 ore mai devreme decat de obicei, cu imposibilitatea de a adormi la loc;
-absenta senzatiei de odihna la trezire.
-insomnie primara, insomnie in cadrul unei boli psihice sau al unei boli generale, insomnie legata de factori ce tin de mediul ambiant, de stres, etc
-respectarea unui orar de somn
-evitarea alcoolului si cofeinei in a doua parte a zilei
-evitarea meselor copioase cu 2-3 ore inainte de culcare
-plimbari seara inainte de culcare
-program de relaxare inainte de culcare, bai calde, aromoterapie
-indepartarea din dormitor a televizorului si calculatorului
– pe termen scurt:
Se administreaza pe interval de maxim o luna deoarece, cu exceptia preparatelor din plante, celelalte substante amintite pot da dependenta.
– pe termen lung:
Acestea nu dau dependenta ; se folosesc cand exista o cauza depresiva sau anxioasa a insomniei ; tratamentul dureaza intre 6 luni si 1-2 ani.
Alcoolul afectează profund ciclurile somnului. După mai mult de 2 pahare de vin sau bere băute înainte de culcare sunt eliminate toate perioadele de somn REM din prima parte a nopţii şi se fragmentează somnul in cea de a 2 a parte a nopţii, aparand treziri repetate. Ceea ce se obtine este un somn departe de calitatile celui fiziologic.