Somnul fiziologic

Somnul este un proces foarte complex in care creierul şi corpul uman alternează între perioade active şi perioade liniştite, fara a inceta vreodata complet activitatea.

Pe lângă alimente, apă şi aer, somnul este o nevoie fiziologică vitală a omului. Necesarul de somn al unui adult este de 7-8 ore pe noapte.

 

 

Somnul este compus din 2 faze distincte:

faza non-REM (fără mişcări rapide oculare) în care activităţile mentale şi fiziologice sunt lente (pulsul şi ritmul respiraţiei scad şi devin regulate)

faza REM (cu mişcări rapide oculare) care este asociată cu activităţi extreme ale creierului (in aceasta faza apar visele), in timp ce majoritatea muşchilor aparatului locomotor sunt inerti.

De-a lungul unui somn de noapte fazele non-REM şi REM apar în cicluri de circa 90 minute (60 minute somn non-REM urmat de 30 minute somn REM).

 

 Intre somnolenta si vigilitate

Atenţia şi performanţa intelectuala sunt influentate de ritmul circadian al fiinţei umane, astfel:

-cel mai scazut nivel de vigilitate este între orele 3 – 5 dimineaţa, când atenţia şi performanţa sunt minime, iar somnolenţa este maximă.

-cel mai ridicat nivel de atenţie şi performanţă este între orele 9-11 dimineaţa

-urmeaza un al doilea minim între orele 15-17 după-amiază (in acest interval exista un grad de somnolenta, care poate fi exacerbat daca se serveste pranzul intre aceste ore)

-apoi un nou maxim seara, între orele 21-23.

 

 Insomnia

-pe termen scurt, somnul insuficient duce la deteriorarea treptată şi cumulativă a performanţelor intelectuale, atenţiei şi comportamentului, astfel:

-creşte timpul de reacţie la eveniment

-scade vigilenţa

-gândirea devine înceată şi confuză

-creşte durata rezolvării problemelor.

-pe termen lung, somnul insuficient generează probleme de sănătate si le agraveaza pe cele existente ; poate chiar sa scurteze speranţa de viaţă.

 

 

Tulburarile somnului pot sa cuprinda:

-dificultatea de a adormi (o durata mai mare de 30 min pana la instalarea somnului)

-trezirea frecventa in timpul noptii (nu se ia in calcul trezirea din motive fiziologice, cum ar fi mersul la baie)

-trezirea prea matinala sau cu 2 ore mai devreme decat de obicei, cu imposibilitatea de a adormi la loc;

-absenta senzatiei de odihna la trezire.

 

Managementul insomniei

Diagnosticarea tipului de insomnie:

-insomnie primara, insomnie in cadrul unei boli psihice sau al unei boli generale, insomnie legata de factori ce tin de mediul ambiant, de stres, etc

 

Masuri de igiena a somnului + /- modificari ale stilului de viata

-respectarea unui orar de somn

-evitarea alcoolului si cofeinei in a doua parte a zilei

-evitarea meselor copioase cu 2-3 ore inainte de culcare

-plimbari seara inainte de culcare

-program de relaxare inainte de culcare, bai calde, aromoterapie

-indepartarea din dormitor a televizorului si calculatorului

 

Tratament medicamentos

– pe termen scurt:

  • preparate din plante

  • sedative sau hipnotice

  • anxiolitice

Se administreaza pe interval de maxim o luna deoarece, cu exceptia preparatelor din plante, celelalte substante amintite pot da dependenta.

 

– pe termen lung:

  • antidepresive sedative

Acestea nu dau dependenta ; se folosesc cand exista o cauza depresiva sau anxioasa a insomniei ; tratamentul dureaza intre 6 luni si 1-2 ani.

 

Alcoolul – un “medicament” eficient pentru somn?

Alcoolul afectează profund ciclurile somnului. După mai mult de 2 pahare de vin sau bere băute înainte de culcare sunt eliminate toate perioadele de somn REM din prima parte a nopţii şi se fragmentează somnul in cea de a 2 a parte a nopţii, aparand treziri repetate. Ceea ce se obtine este un somn departe de calitatile celui fiziologic.

Drepturi de autor © 2021 Psihiatrie si Psihologie Bucuresti