Psih. Monica Sandu
Care este cantitatea permisa zilnic (inofensiva) de alcool Alcoolul are efecte neurotoxice in orice cantitate; forurile internationale de sanatate se feresc sa dea o cifra universal permisa; totusi, Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca 200 ml de vin/zi sau 330 ml de bere nu are efecte nocive; dar recomanda ca acest consum sa nu fie zilnic si sa nu se administreze bauturi alcoolice tari. Pentru cei ce au avut in trecut probleme cu alcoolul, orice cantitate inseamna prea mult, la acestia consumul fiind complet interzis! Consumul abuziv „de week-end” poate dauna? Da, chiar si acesti consumatori dezvolta frecvent o…
In cazul alcoolismului nu exista o forma unica de tratament recomandata, caci in timp ce unele tratamente par sa fie foarte eficiente pentru o parte din consumatori, ele se dovedesc ineficiente pentru altii. Succesul unei interventii terapeutice depinde mult de motivatia subiectului pentru schimbare sau pentru tratament, motivatie care poate sa fluctueze in timp. Consumatorul prezinta initial o faza de negare a consecintelor negative ale alcoolului; ulterior incepe sa inteleaga ca acesta il afecteaza, dar poate sa nu aiba suficienta determinare ca sa renunte la consum. Cel mai bun moment ca interventia terapeutica sa aiba succes este atunci cand individul…
Modificari structurale cerebrale la varstnici Odata cu inaintarea in varsta, creierul sufera modificari de structura si functie; astfel, dupa 60 de ani se constata scaderea sa in volum cu 7-9 %, reducerea greutatii sale cu 100-150 g, largirea santurilor corticale si a ventriculilor cerebrali. Aceste modificari sunt semne ale atrofiei corticale (=atrofia neuronilor cu pierderea conexiunilor dintre ei). Adultii pierd in mod normal 100.000 neuroni pe zi, de-a lungul vietii pierderea neuronala fiind doar de 10%; deci nu pierderea neuronilor e responsabila de tulburarile de memorie, ci atrofia acestora si pierderea conexiunilor dintre ei. In unele cazuri aceste modificari pot…
Dementa Alzheimer este o boală ce afectează creierul uman, producând modificări distructive ce determină pierderea memoriei și în final moartea bolnavului. Simptomele bolii Alzheimer Tulburari ale memoriei recente: pacientii pot uita evenimentele traite recent, informatii memorate recent, nume sau numere de telefon; ulterior tulburarile de memorie se generalizeaza. Tulburari de limbaj: pacientii uita cuvinte uzuale, pe care le inlocuiesc frecvent cu expresii de genul: « asta », « cum ii spune », « intelegi tu », « nu-mi vine acum numele » Tulburari ale gandirii abstracte: imposibilitatea de interpretare a numerelor sau de calcul Dezorientare: aceste persoane se pot…
Modificari structurale cerebrale in dementa Degenerescenta neurofibrilara: formarea unor fascicule de fibre dispuse ca niste ghemuri in interiorul neuronilor, constituite in principal dintr-o proteina numita tau, care intra in alcatuirea unor microtubuli; microtubulii au rol in transportul substantelor nutritive in interiorul neuronului Placile senile (de amiloid): contin o acumulare de beta-amiloid, care este un fragment dintr-o proteina pe care organismul o produce in mod normal ; la persoanele sanatoase, aceste fragmente de proteine sunt degradate si eliminate; in boala Alzheimer ele se acumuleaza in terminatiile presinaptice ale neuronilor, formand placi insolubile si impiedicand astfel transmiterea influxului nervos de la un…
Psihoza este o tulburare psihica majora în care gândirea si perceptia sunt grav afectate; se pierde contactul cu realitatea, comportamentul devine bizar, apar dificultati în executarea activitatilor cotidiene si în interactiunea socială. Psihozele determină o destructurare a întregii personalităţi, apar comportamente şi atitudini neconforme cu vârsta biologică. Etiologia tulburărilor psihotice acute: 1. Cauze nonpsihiatrice: -afecţiuni neurologice: encefalite, meningite, abcese cerebrale, boala Wilson, boala Huntington -afecţiuni metabolice şi de nutriţie: hipoglicemia, pelagra, deficitul de B1, B 12 -consumul de substanţe: alcool, amfetamine, sedativ hipnotice -utilizarea de substanţe medicamentoase: anticolinergice, agonişti dopaminergici, glucocorticoizi -altele: encefalopatia hepatică, sindroame paraneoplazice, pancreatite…
Definiţie: Schizofrenia este o afecţiune psihiatrică majoră cu etiologie necunoscută, ce se caracterizează prin simptome pozitive (delir, halucinaţii, comportament dezorganizat) şi negative (aplatizare afectivă, alogie, avoliţie, anhedonie) cu afectarea întregii personalităţi. Alogie = saracirea continutului gandirii, pierderea asociatiilor logice ale gandirii Avolitie = scaderea motivatiei, imposibilitatea de a-si mobiliza functiile psihice pentru desfasurarea unei actiuni. Epidemiologie: Cel mai frecvent boala debuteaza intre 15-35 ani; majoritatea pacienţilor cronici trecuti de 60 de ani nu mai au nevoie de tratament pentru că afecţiunea se atenuează dupa aceasta vârsta. Dar exista si debut in copilarie sau la varsta a treia. Etiologie…
1.Tipul bipolar: cuprinde un episod maniacal sau mixt +/- episoade depresive majore Episodul schizoafectiv de tip maniacal se caracterizeaza prin expansivitate, autostima crescuta, idei de grandoare sau agitatie, iritabilitate, logoree, comportament agresiv, idei de persecutie, hiperactivitate, incapacitatea de a se concentra, dezinhibitie pulsionala, insomnii. Episodul mixt: atunci cand pacientul are simptome maniacale şi depresive în acelaşi timp, pe o perioadă de cel puţin o săptămână, cu variaţii rapide ale dispoziţiei, de la euforie la iritabilitate şi depresie 2.Tipul depresiv: cuprinde numai episoade depresive majore -dispozitie depresiva, apatie, scaderea randamentului de lucru, idei de inutilitate, de vinovatie, de suicid,…
Se mai numeste si paranoia sau psihoza paranoida. Este o afectiune caracterizata prin idei delirante persistente, in ciuda oricaror evidente, fara halucinatii si deteriorare cognitiva sau profesionala. Clinica : -ideaţie delirantă persistentă (minim o luna), cu idei aparent plauzibile, dar neverosimile: idei de urmarire, persecutie, litigiu, otravire, infectare, gelozie, erotomanie, idei hipocondriace -uneori apar anumite manifestări halucinatorii olfactivo-gustative care sustin delirul -in afara de impactul delirului, functionarea nu este afectata, astfel incat individul pare normal -pacientii sunt suspiciosi, ostili; dispozitia lor este concordanta cu delirul (in delirul de grandoare pacientul e euforic, in cel de persecutie e deprimat, suspicios)…
Ce este schizofrenia? Schizofrenia este o boala a creierului care afectează aproape toate domeniile psihice; ea interfera cu capacitatea de gandire a unei persoane, de cunoastere a realitatii, de relationare cu cei din jur, precum si cu emotiile, vointa si personalitatea acesteia. Care sunt cauzele acestei boli? Nu s-au putut identifica pana in prezent cauzele exacte ale bolii. Totusi se cunosc unele aspecte si anume: 1.Exista o transmitere genetica a bolii: -cercetatorii nu au putut gasi o anumita gena implicata in aparitia schizofreniei, ci se considera ca sunt implicate mai multe gene -copiii care au un părinte cu schizofrenie au…
Organismul nostru are nevoie zilnic de alimente, acestea fiind combustibilul esential, fara de care viata nu ar fi posibila. Creierul necesita o doza echilibrata de energie si substante nutritive, modificari in ingestia acestora putand determina alterari atat in compozitia chimica a creierului, cat si in functionarea sistemului nervos. Astfel, o persoana care a servit o masa echilibrata cantitativ si calitativ, se poate simti linistita si satisfacuta; o persoana infometata este irascibila, apatica, indispusa, iar o persoana care tocmai a trecut printr-un exces alimentar, are o senzatie de disconfort psihic, de plenitudine si somnolenta. Privarea de substante nutritive duce la incetinirea…
Apetitul sau pofta de mancare este modul prin care organismul isi manifesta nevoia de a primi hrana. Un bun apetit este o dovada a starii de sanatate fizica si psihica. Scaderea tranzitorie a apetitului poate aparea la orice persoana fara a avea vreo semnificatie patologica. In zilele calduroase de exemplu, centrul foamei din hipotalamus este inhibat si apetitul scade. In convalescenta dupa infectii minore (ex. viroze respiratorii) apetitul poate fi diminuat temporar. Oboseala/suprasolicitarea fizica si psihica se pot asocia cu scaderea apetitului. Daca apetitul este diminuat sever pe o perioada de peste 2 saptamani, trebuie sa consultam medicul. Daca in…